Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LUA, RIDICA, POVOD, OCUPA, PRINDE, ȚINE, SCOATE, IMITA, MĂSURA, APOSTOLEȘTE, APOSTOLICEȘTE ... Mai multe din DEX...

IA ETC. - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru IA ETC.

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 200 pentru IA ETC..

Ion Luca Caragiale - Urgent

... profesoare cât și pe eleve. Vă rugăm dar să luați măsuri urgente pentru întâmpinarea acestei situațiuni anormale, contrariu va trebui să reclamam onor. minister nemaiputând lua nici o răspundere. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Revizorul școlar al distr. X... No. 4599 - 15 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Astăzi 15 ... zice că aceasta este o umanitate, lăsând astfel să sufere elevele. Așadar ne adresăm cu cel mai profund respect d-voastre spre a lua urgent orice măsuri veți crede de cuviință pentru a face să înceteze barbaria prezentă. Binevoiți, d-le ministru, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Ministerul Instr. Publice și Cultelor. 10.001 - 15 ianuarie D-sale d-lui revizor școlar al distr. X... urgentă. Domnule revizor, Doamna ... adesea contagioase. De aceea, d. medic a opinat că ar fi mai bine dacă s-ar închide școala, spre a nu lua proporțiuni mai mari. Cu cel mai profund respect viu dar a vă ruga, în interesul salubrității, să-mi dați de urgență un ordin ...

 

Alecu Russo - Poezia poporală

... tradiții. În ele găsim, ca și în gura poporului nostru, fete și flăcăi schimbați în brazi, în păuni, în dafini, dobitoace care grăiesc, păsări măiestre etc., etc. Pe lângă acești doi creatori de poezie antică s-a adăugit un al treilea poet, păstorul câmpiilor și al munților noștri, care a ... de a studia istoria, datinile, natura și geniul neamului românesc. Cumpăr o bibliotecă întreagă de cărți scrise în felurite jargonuri, istorie, poezie, jurnalistică etc. Deschid o carte istorică, și văd în ea nume, date, pomeniri de războaie, însă nici o idee de mișcarea socială, de instituturi, de gradul civilizației ... Tinechiei, Pe zarele câmpiei, Răsărit-au florile Odată cu zorile? N-au răsărit florile, Și-a scos badea oile De-au umplut văile... etc. și dinaintea mea se desfășoară un tablou care mă încântă; mai pe urmă lăutarul, vrând să mă aducă în extaz, începe balada Mioriței : Pe-un ... mi aduce dor de frați; Bate vântul printre flori, Îmi dă dor de la surori; Bate vântul printre munți, Îmi dă dor de la părinți... etc ...

 

Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann

... IV: Viața omului: Omul este ca iarba, Zilele ca o floare Ca timpul trecătoare... Așa va înflori!... Când e în tinerețe. Se află-n primăvară... etc. Când e în bărbăție În toamnă se ivește... etc. Când e în bătrânețe Atunci intră în iarnă, Când nori încep să cearnă Și se-nălbește tot. Ca floarea cea uscată, Și-n seamă nebăgată ... adâncă Nu pot auzi când plâng. Unde vânturile sună Prerumpând al meu suspin Și-l duc ca o jertfă bună Către cel cărui mă-nchin... etc. După aceste câteva exemple se poate cunoaște natura simțirilor, precum și stilul lui Anton Pann; iar din toate operele sale, cea mai importantă este Povestea ... între dânsele. Astfel, de pildă, într-un șir găsim toate proverburile relative la frică sau la vitejie , în altul acele ce se raportă la nerozie...etc. și de fiecare sunt lipite anecdote originale, povestite cu destul talent. Să răsfoim acele trei volumuri ale lui Anton Pann și, de vom alege ce ... precum și după felul celorlalte publicații, adică: Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Moș alb sau O șezătoare la țară, Spitalul amorului, Cântătorul beției, Cântece de stea etc ...

 

Vasile Alecsandri - Inelul și năframa

... cetăților, iarba-șarpelui ce învie morții vindecându-lerănile, poduri de argint, cu copaci de aur în care cresc mere de rubin și cântăpăsări de briliant etc., etc. găsim mere de aur care, aruncate jos, se prefac înpalate împărătești, furci de argint care torc singure, piatra de teacă a sfinteiMiercuri, peria ... căderea stelelor, cântecul cucuvăii, urletul câinilor, arătări de năluce,pocnirea lemnului icoanelor din casă, stătutul cailor pe loc când au a pleca ladrum etc. [2] Adică inscripție cu litere latine, precum se obișnuiește pe sarcofaguri. O variantă a legendei sună așa: Trecu toată primăvara, Trecu pe urmă ... cer toca, Ea prin tabără umbla, Tot pe dragul ei căta, Și-l găsea sărmanul mort, Întins veșted sub un cort. Ea năframa și-o lua

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se ... și îndată văzu curgând apa de care-i spusese, și pe dânsa veni niște lăzi și tronuri prea frumoase. Fata se gândi că, daca va lua o ladă d-ale frumoasele, slujba ei nu făcea atâta, și mai așteptă până mai văzu că vena o cutie mică și necioplită; atunci ea ... de azi. Cine nu crede să facă bine să se uite împrejur, și va vedea multe de aceste case. Iar eu încălecai p-o șea etc

 

Vasile Alecsandri - Constantin Negruzzi (Alecsandri)

... Totuși în acea clasă și numai în sânul ei domnul alegea consilierii săi și funcționarii mari ai statului. Astfel miniștrii, președinții divanului domnesc, generalii miliției etc. nu puteau fi alți boieri decât numai acei din protipenda și chiar tinerele odrasle din tulpina evghenistă pășeau triumfal peste toate treptele ierarhiei, pentru ca ... a dreptul să intre în posturile de ispravnici și de vornici de aprozi. Clasa II, formată de ranguri secundare, precum: spătari, bani, comiși, paharnici etc., era mult mai numeroasă, însă totodată și mărginită în aspirările ambiției sale. Din corpul ei în adevăr ieșeau diacii de visterie [1] , cei mai iscusiți ... de masă sau cel mult la scaunul de director de minister! Clasa III, miluită cu cinuri (ranguri) de: slugeri, șătrari, medelniceri, ftori-vist, ftori-post etc., era mișină de cinovnici, funcționari subalterni, care umpleau cancelariile și mânjeau conțuri groase de hârtie vânătă cu docladuri, otnoșanii, anaforale etc., scrise cu slove încălecate unele deasupra altora; căci pe atunci literele latine erau tot așa de cunoscute în neamul latin al românilor ca și hieroglifele ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... dv. de loc; mă iertați; eu sunt conservator. - O să te căiești! În adevăr, numaidecât încep șicanele - la vamă, la accize, la drumul de fier etc. ... și nu numai atât: colectiviștii încep să facă propagandă între ai lor, și în două-trei săptămâni, câte unu-unu, nici unul nu mai calcă ... tocmai în ziua aceea primise un mare taxid de prospătură și lipise pe geamurile mari ale prăvăliei: ICRI MOIU PRIMA - STRIDII PROSPEȚI - SOMONU DU RIHN ETC. Era duminică, pe la unsprezece dimineața: prăvălia gemea de mușterii, cari își luau aperitivul și mezelicuri pentru dejun. Un ungurean intră cu zgomot: - Câte parale ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie

... ce om de treabă și capabil este, a obținut de la dumneata ce a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate etc." Pe când eu nu știu cum să mai mulțumesc bunului meu amic pentru atâta bunăvoință, el pune scrisoarea-n plic, lipește plicul și scrie adresa ... poate că ar avea câteodată ceva spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec. Primește-l dar, pe acest stimabil amic, în consecuență, Al tău etc." Mă șterg bine de sudoare pe frunte și m-arunc într-o birje. Când să intru în strada unde locuiește amicul meu, iată-l, îmi ...

 

Ion Luca Caragiale - Infamie...

... ce om de treabă și capabil este, a obținut de la dumneata ce a dorit și ce, desigur, merită. Mulțumiri anticipate etc." Pe când eu nu știu cum să mai mulțumesc bunului meu amic pentru atâta bunăvoință, el pune scrisoarea-n plic, lipește plicul și scrie adresa ... poate că ar avea câteodată ceva spirit, dar foarte superficial și cu deosebire zevzec. Primește-l dar, pe acest stimabil amic, în consecuentă, Al tău etc." Mă șterg bine de sudoare pe frunte și m-arunc într-o birje. Când să intru în strada unde locuiește amicul meu, iată-l, îmi ...

 

Vasile Alecsandri - Bujor

... răspunde ca și acesta judecătorilor ce-l întrebau despre averile adunate: ,,Averile nu v-oi da, Că pe Voicu-ți spânzura Și voi galbenii-ți lua, Cu cărțile îți juca, Cu droșțile îți primbla, Cu muierile-ți mânca. I-am ascuns pe la copaci... etc., etc

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

... žMircea încărcat de ani, ca un stejar ce-și întinde brațe veștejite printre trestii, ca un munte albit de ninsori de pe dealuri verzi“ etc. Prima condițiune dar, o condițiune materială sau mecanică, pentru ca să existe o poezie în genere, fie epică, fie lirică, fie dramatică, este: ca să ... a se ridica peste un nivel dat; de unde cuvântul mensa, care mai înainte vrea să zică orce ridicătură, masă, bancă, scenă pentru vinderea sclavilor etc.; e-minere arăta o ridicătură mai frapantă decât celelate, scoasă la iveală dintre toate, și eminens cuprindea dar pe atunci o imagine sensibilă foarte semnificativă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IA ETC.

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 100 pentru IA ETC..

LUA

... boală molipsitoare . 10. ( Despre vase ) A avea o anumită capacitate , a cuprinde . 11. ( În expr . și loc . vb . ) A lua măsura ( sau măsuri ) = a fixa prin măsurători exacte dimensiunile necesare pentru a confecționa un obiect . A lua ( ceva ) cu chirie = a închiria . A lua ( ceva ) în arendă = a arenda . A lua parte = a participa . A lua pildă = a imita exemplul altuia . A lua obiceiul ( sau năravul etc . ) = a se obișnui să . . . A lua ( pasaje sau idei ) dintr - un autor = a reproduce într - o scriere sau într - o expunere proprie idei extrase din alt autor ( indicând sursa ... mod fraudulos ) . A lua ființă = a se înființa . A lua sfârșit = a se termina . A lua înfățișarea ( sau aspectul etc . ) = a părea , a da impresia de . . . A lua ...

 

RIDICA

... RIDICÁ , ridíc , vb . I . I. Tranz . 1. A lua de jos și a duce în sus ( susținând cu forța brațelor , cu spatele etc . ) ; a sălta . 2. A lua de pe ceva ; a îndepărta , a înlătura . 3. A lua și a duce în alt loc , a muta din loc . 4. A așeza în poziție dreaptă un obiect aplecat ... refl . A ( se ) urca , a ( se ) sui ( undeva , pe ceva etc . ) . 7. Refl . ( Despre oameni ; p . ext . despre popoare , țări , clase sociale etc . ) A protesta vehement ; a sta împotrivă , a se opune ; a se răzvrăti , a se răscula ... răscula , a porni la luptă . 8. Tranz . Fig . A pune în mișcare , a face să pornească o mulțime , o colectivitate etc . ; a mobiliza , a strânge oameni . 9. Refl . A se naște , a se isca , a se ... ...

 

POVOD

... POVÓD , povoduri , s . n . 1. ( Reg . ; în expr . ) A duce ( sau a lua etc . ) un cal în povod = a duce ( sau a lua

 

OCUPA

... OCUPÁ , ocúp , vb . I . I. Tranz . 1. A pune stăpânire pe . . . , a lua în stăpânire cu forța armată un teritoriu , un oraș etc . ; a cuceri . 2. A lua ( temporar ) în stăpânire , a avea în folosință un imobil , un spațiu locativ . 3. A lua în primire , a deține un post , o funcție etc . II. Refl . 1. A lucra într - un anumit domeniu , a avea drept ocupație sau profesiune ; a se îndeletnici cu ...

 

PRINDE

... PRÍNDE , prind , vb . III . I. 1. Tranz . A apuca ceva sau pe cineva cu mâna , cu ajutorul unui instrument etc . 2. Tranz . Fig . A lua cunoștință de ceva ( cu ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva ... cineva cu o vină , cu o neregulă . 3. A ajunge în ultima clipă spre a mai găsi o persoană , un vehicul etc . care sunt gata de plecare . 4. Fig . ( Despre stări fizice sau sufletești ) A cuprinde ( pe neașteptate ) ; a copleși . III. 1. Tranz ... a primi . IV. 1. Refl . A se lipi de ceva sau de cineva . 2. Tranz . ( Despre îmbrăcămintea cuiva ; p . ext . despre gesturi , atitudini etc . ) A - i ședea cuiva bine , a i se potrivi . 3. Refl . ( Despre mâncare ; în expr . ) A se prinde de ...

 

ȚINE

... Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al ... superioritate , a face pe grozavul . 10. Tranz . A înfrâna , a stăpâni , a domina un sentiment , o pornire etc . Abia își ține lacrimile . ( Refl . ) ( Urmat de un verb la conjunctiv în forma negativă ) De - abia se ține să nu râdă . IV. 1. Tranz . A ... l avea la îndemână în caz de trebuință ) . 2. Tranz . A nu lăsa ca ceva să dispară , să se distrugă , să se altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată ... a nu se abate din drum ; a umbla într - un anumit loc ; p . ext . a merge ( sau a o lua ) pe un anumit drum ; ( despre drumuri ) a merge , a străbate , a trece printr - un loc . ( Refl . ) ( Determinat prin " de ...

 

SCOATE

... SCOÁTE , scot , vb . III . Tranz . I. 1. A lua ceva ( afară ) dintr - o cantitate mai mare sau din locul unde se află . 2. A extrage dintr - un spațiu , dintr - un înveliș etc ... înfățișa , a expune . 4. A ( - și ) da jos de pe sine sau de pe altcineva un obiect de îmbrăcăminte , de podoabă etc . 5. A trage afară cu forța ; a smulge , a extrage , a extirpa . I - a scos ... ceva ; a extrage , a fabrica . 12. A dobândi , a câștiga , a obține . 13. A lua , a ridica , a obține ( un pachet , un act etc . ) dintr - un anumit loc . 14. A face ca cineva să parvină , să obțină o situație mai bună ; a promova . Meșterul l ...

 

IMITA

... IMITÁ , imít , vb . I . Tranz . 1. A adopta întocmai felul de gândire , de comportare etc . al cuiva ; a lua pe cineva ca de exemplu . 2. A lua ca model opera sau felul de a lucra al unui artist , al unui scriitor etc

 

MĂSURA

... MĂSURÁ , măsór , vb . I . I. Tranz . 1. A determina cu instrumente sau cu aparate de măsură , etaloane etc . , valoarea unei mărimi ( lungime , masă , greutate , tensiune electrică etc . ) ; a lua măsura ; spec . a cântări . 2. A evalua , a aprecia valoarea , mărimea . 3. A străbate ( pe jos ) , a ... un loc ; a scruta . II. Fig . 1. Tranz . A cântări , a modera , a înfrâna cuvintele , gesturile , manifestările etc . 2. Refl . și tranz . A ( se ) compara cu cineva din punctul de vedere al forței fizice , intelectuale etc

 

APOSTOLEȘTE

... APOSTOLÉȘTE adv . A merge ( Fam . ; în expr . ) ( sau a o lua , a pleca etc

 

APOSTOLICEȘTE

... APOSTOLICÉȘTE adv . A merge ( Înv . ; în expr . ) ( sau a o lua , a pleca etc

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...